Proiect desfăşurat sub patronajul bisericii ortodoxe misionare a studenţilor din Cluj-Napoca Fabrica de gânduri bune      

ÎNCEPUTUL ŞI SFÂRŞITUL   Compozitorul Arvo Pärt

Sfârşitul este întotdeauna. Orice clipă e sfârşitul. Iată, acum este sfârşitul. Peste cinci minute va fi sfârşitul. Mâine poate fi sfârşitul. Sfârşitul putea să fi fost încă ieri. Sfârşitul este cosmic. Mereu este începutul. Mereu. Şi sfârşitul este mereu. „EU SUNT ÎNCEPUTUL ŞI SFÂRŞITUL”. Şi aceasta, acest EU, este o însuşire. Nu oricine poate să spună: „Eu sunt Începutul şi ...

ÎNCEPUTUL ZILEI   Sfântul Tihon din Zadonsk

La răsăritul soarelui oamenii ies la munca lor, după cum cântă Psalmistul: „Ieşi-va omul la lucrul său şi la lucrarea sa până seara” (Psalmul 103, 24). Prin aceasta se învaţă şi creştinii să iasă la ostenelile lor cele bineplăcute lui Dumnezeu, „să lepede lucrurile întunericului şi să se îmbrace cu armele luminii”, să facă binele (Romani 13, 12), „fiindcă a ...

ÎNDELETNICIREA OMENEASCĂ   Sfântul Nicolae Velimirovici

Lucrătorul ţarinii, semănătorul, cioplitorul, tâmplarul, olarul şi toţi ceilalţi meşteşugari, care prelucrează un material greu şi-l prefac într-un lucru frumos, Îl simbolizează pe Însuşi Domnul Iisus Hristos. De aceea, când vezi că meşteşugarul preface ceva nefolositor, ceva sălbatic în ceva cultivat, ceva murdar în ceva curat, ceva neroditor în roditor, ceva urât în ceva minunat, adu-ţi aminte de Hristos şi ...

ÎNDELETNICIRILE OMENEŞTI   Arhimandritul Sofronie Saharov

La Muntele Athos, când eram încă începător, un monah bătrân mi-a spus într-o zi ceva minunat în legătură cu treburile cele mai smerite: „Nici o muncă nu înjoseşte valoarea omului, singur păcatul năruie viaţa dumnezeiască în noi”. Treburile ce nu pot deveni patimă sânt cele mai potrivite vieţii duhovniceşti. Dacă sunt bucătar, pregătesc hrana rugându-mă pentru cei pe care Domnul ...

ÎNDEMNUL PRIMĂVERII   Sfântul Inochentie al Odessei

Văzând frumuseţea naturii în timpul primăverii, văzând bucuria şi mulţumirea tuturor făpturilor şi auzind corul cel minunat al înaripatelor care fac să tremure văzduhul şi să răsune dumbrăvile şi câmpiile de cântare, cine nu va fi gata să repete din tot sufletul şi din toată inima ceea ce a grăit Făcătorul, îndată după ce a zidit lumea: „iată toate sunt ...

ÎNDREPTAREA ŞI ÎNTOARCEREA FEŢEI   Sfântul Tihon din Zadonsk

Vezi că aceia care doresc să vadă soarele îşi întorc faţa spre el, asemenea făcând şi pentru a privi orice altceva. Când vrem, de pildă, să vedem un om sau un lucru oarecare, ne îndreptăm cu faţa spre acesta. Aşa, cei ce voiesc a vedea pe Dumnezeu – veşnicul şi duhovnicescul Soare – trebuie negreşit să se întoarcă spre El ...

ÎNFĂŢIŞAREA OMULUI   Sfântul Nectarie al Eghinei

Înfăţişarea sa exterioară se află în armonie cu natura înconjurătoare numai în măsura în care se află într-o stare de pace cu ea; raportată la o stare marcată de o deviere, cauzată de tulburarea păcii şi de război, relaţia trupului omului cu natura din jurul său este anulată. Deşi pare o relaţie firească, acest lucru nu e decât o simplă ...

ÎNFRUMUSEŢAREA MORMINTELOR   Sfântul Nicolae Velimirovici

Văruirea şi înfrumuseţarea mormintelor sunt un simbol al oamenilor celor făţarnici. În zadar le este munca înfrumuseţării mormintelor pe dinafară, dacă acestea „înăuntru sunt pline de oase de morţi şi de toată necurăţia” (Matei 23, 27). „Oasele celor morţi” sunt un simbol al inimii împietrite şi al minţii omeneşti pline de rătăcire, care nu lasă ca Duhul Sfânt să pătrundă ...

ÎNGROPĂCIUNEA   Sfântul Tihon din Zadonsk

Vezi cum este îngropat un mort ori îţi înmormântezi tu tatăl sau mama, prietenul sau fratele. Această împrejurare îţi dă o pricină pentru tânguire, însă nu aceea dintru care mulţi plâng fără de folos; ci tu să verşi lacrimile tale cugetând la pricina morţii, adică la păcatul care l-a adus într-o stare atât de jalnică pe omul cel care a ...

ÎNJURĂTURA   Părintele Arsenie Boca

Aşa sunt gândurile de hulă: răbufniri de păcură în raza de soare. Faptul dragostei trupeşti lasă o puternică impresie în toată pivniţa fiinţei, în acea zonă de nouă zecimi a subconştientului. Aici, fapta, rezumată în simbol, se sedimentează ca un conflict cu conştiinţa. Cenzura morală astupă un depozit de dinamită, după ce n-a reuşit să-l refuze. O înjurătură de Dumnezeu e ...