Proiect desfăşurat sub patronajul bisericii ortodoxe misionare a studenţilor din Cluj-Napoca Fabrica de gânduri bune      

CHIPUL COPIILOR   Sfântul Nectarie al Eghinei

Chipul copiilor exprimă prin intermediul celor mai rafinate linii şi trăsături nobleţea, această calitate tainică şi străină de firea tuturor celorlalte fiinţe care, întreţesută cu harurile penelului prin excelenţă de artist al dumnezeiescului Artizan, cu ajutorul căruia a fost măiestrită fiecare trăsătură, fiecare linie a întregului chip, ne zugrăveşte mai degrabă un înger venit aici spre a înnobila creaţia decât ...

COMOARA SUFLETULUI   Sfântul Nectarie al Eghinei

Sufletul, având conştiinţă de sine, e conştient de cunoştinţele sale; sufletul cercetează şi caută să cunoască nu doar pe cele dinafara sa, ci şi pe sine însuşi şi actele sale, şi să-şi exprime opinia cu privire la calitatea faptelor şi acţiunilor sale. Sufletul nu doar tezaurizează o mulţime nesfârşită de adevăruri, ci şi devine comoara în care s-au acumulat nenumărate ...

CUNOŞTINŢA LUI DUMNEZEU   Sfântul Nectarie al Eghinei

Viaţa care curge necontenit, care se stinge şi tot atunci apare din nou, înnoirea perpetuă, existenţa a toate care e trecătoare şi totuşi veşnică, scena întregului univers, adevărată şi totodată amăgitoare, pe care apar pentru scurtă vreme diferiţii actori ai lumii, ca apoi să dispară pentru totdeauna, după ce fiecare îşi va fi dat pe faţă chipul în marea dramă ...

FIRUL ÎNTRERUPT   Arhiepiscopul Iustinian Chira

Omul trebuie să fie conştient de elementul etern din el. Pierzând acest lucru, e ca şi cum ai rupe un cablu de la sursă. Lipsa aceasta de reînălţare a omului la elementul nemuritor. Ei, elementul acesta viu şi puternic care este sufletul, când pleacă din trup, e nemuritor. Fără menţinerea acestei certitudini nu se poate face legătura între suflet şi ...

FRUMUSEŢEA OMENEASCĂ   Sfântul Tihon din Zadonsk

Vezi un om frumos întocmai ca un înger. De la acesta ridică-ţi mintea la omul cel lăuntric, adică la suflet, şi cugetă cu cât este mai mare frumuseţea sufletului făcut după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu, pe care Domnul l-a sălăşluit într-un lăcaş atât de minunat. De aici învaţă să cunoşti şi să cinsteşti nobleţea, frumuseţea şi măreţia sufletului şi ...

IDEILE   Sfântul Nectarie al Eghinei

Ideile se disting ca sensibile şi abstracte, în acord cu obiectele din care sunt deduse; de asemenea, acestea se împart în: teoretice, morale şi sentimentale; din ideile abstracte se nasc: a) ideile teoretice, anume cele despre nemurire, sfinţenie, fericire ş.a., b) ideile morale, cele ale dreptăţii, virtuţii, evlaviei ş.a., c) ideile sentimentale, cele ale frumosului, binelui, adevărului, desăvârşirii. Omul îşi ...

ÎNGROPĂCIUNEA   Sfântul Tihon din Zadonsk

Vezi cum este îngropat un mort ori îţi înmormântezi tu tatăl sau mama, prietenul sau fratele. Această împrejurare îţi dă o pricină pentru tânguire, însă nu aceea dintru care mulţi plâng fără de folos; ci tu să verşi lacrimile tale cugetând la pricina morţii, adică la păcatul care l-a adus într-o stare atât de jalnică pe omul cel care a ...

MATERIALISMUL   Sfântul Nectarie al Eghinei

Teoriile materialiste care neagă nemurirea sufletului uman şi îl reduc la nefiinţă subminează existenţa şi supravieţuirea, progresul şi fericirea omului. Este respinsă menirea înaltă a omului, coborât la nivelul fiinţelor necuvântătoare, universul său spiritual este distrus, sentimentele nobile îşi pierd valoarea, morala, virtutea, adevărul şi întregul tezaur de cinste al virtuţilor rămân doar nişte cuvinte perimate, fără sens şi lipsite ...

OMUL ÎN FAŢA MORŢII   Sfântul Nectarie al Eghinei

Omul, moartea şi nimicirea sunt noţiuni contrare şi ireconciliabile. Căci cum ar fi posibil ca cel care şi-a cheltuit viaţa cu perspectiva nemuririi să moară pierzându-se definitiv? Cum să nu trăiască decât foarte puţin acela ale cărui fapte sunt vrednice de nemurire şi care şi-a imortalizat numele? Cum poate muri cel care a creat ideea de nemurire? Nu! Un glas ...

PUTEREA PRIMĂVERII   Sfântul Tihon din Zadonsk

Vezi că, în timpul primăverii, toate care iarna erau ca şi moarte prind iarăşi viaţă şi se înnoiesc: pământul scoate roade din adâncurile lui, pomii se îmbracă în frunzişuri, iarba înverzeşte şi se împodobeşte cu flori; apele cele încătuşate de gheaţă se topesc şi curg şi toată făptura de sub soare se înveşmântează cu o nouă înfăţişare şi parcă din ...