DIN MOŞI STRĂMOŞI

De când Adam s-a încrezut în duhul cel rău şi şi-a întors faţa de la bunul său Stăpân, de atunci mintea i s-a întunecat, sufletul şi-a pierdut sănătatea şi tihna pe care o avusese. Dar din acel moment şi trupul s-a împerecheat cu sufletul şi a avut aceeaşi soartă ca şi el: s-a stricat şi el deodată cu sufletul, ca o unealtă în mâinile lucrătorului. Căci sufletul este atât de strâns legat de trup, încât îl face şi pe acesta părtaş la tot ce simte el. Vrem mărturie? Ruşinea pe care a încercat-o Adam l-a făcut îndată să-i roşească obrazul, căci totdeauna când se întâmplă ca sufletul să fie încercuit de griji, atunci şi trupul suferă împreună cu el. + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + +