FERICIREA CEREASCĂ

Domnul n-a făcut omenirii numai un bine ca oricare altul, ţinându-Şi pentru Sine partea cea mai bună, ci ne-a făcut părtaşi la însăşi plinătatea Dumnezeirii, încărcându-ne cu toată bogăţia darurilor care se revarsă din Fiinţa Lui. De aceea n-a greşit Sfântul Pavel când a spus că mai ales în Evanghelie „se descoperă dreptatea lui Dumnezeu”, căci dacă există o facere de bine şi o dreptate a lui Dumnezeu, apoi aceasta se arată tocmai la împărtăşirea tuturor din belşugul bunătăţilor şi al fericirilor dumnezeieşti. Iată de ce Preasfintele Taine pot fi numite, cu drept cuvânt, „porţi ale dreptăţii”, deoarece tocmai bunătatea şi dragostea lui Dumnezeu faţă de omenire – care nu sunt decât reflexul dreptăţii şi al facerii Lui de bine – ne-au deschis porţile prin care oamenii ajung la fericirea Cerului.