ÎNTRECE STELELE DE PE CER

Este oare vreo mărturie mai puternică a Bunătăţii lui Dumnezeu şi a iubirii Lui de oameni decât curăţirea sufletului nostru de întinăciunea păcatului prin spălarea cu apă, decât dobândirea Împărăţiei Cereşti prin ungerea du Sfântul Mir sau, în sfârşit, decât ospătarea împreună cu Cel Ce Şi-a dat trupul şi sângele pentru noi? Prin Sfintele Taine oamenii ajung Dumnezeu şi Fii ai lui Dumnezeu, iar firea noastră omenească, care altfel e praf şi cenuşă, se învredniceşte de cinstea care numai Domnului I se cuvine, se ridică la atâta mărire, încât ajunge părtaşă la însăşi cinstea şi firea dumnezeiască. Cu ce s-ar mai putea asemăna această minune? Ar putea născoci mintea omului ceva peste aceasta? Atât e de mare puterea tainelor lui Dumnezeu, încât întrece chiar şi stelele de pe cer, ba cred că, prin strălucirea şi măreţia ei, covârşeşte orice altă făptură şi zidire a lui Dumnezeu. De aceea, oricât ar fi de multe, de frumoase şi măreţe făpturile zidite de Dumnezeu, ele sunt departe de înţelepciunea şi nesfârşita pricepere a Făcătorului lumii, Care poate face lucruri şi mai desăvârşite în frumuseţe şi măreţie, mai desăvârşite chiar decât ar putea spune orice limbă.