VA SĂ ZICĂ AŞA STAU LUCRURILE

Pe toţi din toate părţile ne-adună Domnul spre El şi nu rabdă să ne depărtăm nici cu gândul de la El, necum să mai îndrăgim pe altcineva decât pe El. Ori încotro ne-am îndrepta dorinţele, El ne întâmpină şi ne împlineşte; ori într-o parte, ori într-alta, ori de intrăm, ori de ieşim, tot în mâna Lui cădem. „De mă voi sui la cer, Tu acolo eşti; de mă voi pogorî la iad, Tu de faţă eşti; de mi-aş lua aripi şi-aş zbura pe nori până la marginile mării, şi-acolo mâna Ta mă va povăţui şi mă va sprijini dreapta Ta”, zice Psalmistul. Căci Domnul atrage la Sine pe toţi şi uneşte cu El tot sufletul omenesc printr-o silă prea dulce şi scăldată în cea mai desăvârşită iubire de oameni. Îmi închipui că tot o astfel de silă a fost şi aceea cu care îndemna pe sluga Sa ca să umple casa cu cei chemaţi la nuntă: „Sileşte-i să intre ca să-Mi umple casa”.

Va să zică aşa stau lucrurile. + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + +