Proiect desfăşurat sub patronajul bisericii ortodoxe misionare a studenţilor din Cluj-Napoca Fabrica de gânduri bune      

VOINŢA ŞI DORINŢA

Sfântul Nectarie al Eghinei   pro(a)dus în lucru

Voia/voinţa în om este puterea care domneşte şi dirijează, pe când dorinţa e cea care ascultă şi slujeşte. Voia/voinţa ocupă în relaţie cu dorinţa o poziţie asemănătoare celei pe care o ocupă sufletul faţă de trup. Voia/voinţa este puterea activă a sufletului prin care acesta este reprezentat în activitatea sa raţională. Cel ce voieşte exprimă prin acest act pretenţia raţională a sufletului; faptul că „eu voiesc în acord cu raţiunea” semnifică voia/voinţa persoanei respective, care-şi ridică personalitatea la măsură supraomenească. Cel ce-şi exprimă dorinţa, dar nu în acord cu raţiunea, ci în acord cu impulsurile părţii poftitoare, acela nu dă glas pretenţiei sufletului, ci celei a trupului; pentru aceasta dorinţa nu poate fi socotită a se afla la nivelul unei cereri venite din partea sinelui, fiindcă sinele nu se oferă liber şi în acord cu raţiunea, ci se arată constrâns de partea poftitoare.

Voia/voinţa este liberă, neputând fi supusă nici unei legături materiale; dorinţa poate fi constrânsă să se retragă în sine; voia/voinţa însă, niciodată. Cei ce îi refuză omului libertatea morală ignoră de fapt persoana umană şi viaţa sa duhovnicească; cât îi priveşte pe unii ca aceştia, răspunsul e atât de greu pe cât este de dificil să descrii soarele pentru cel orb din naştere; celor ce nu cunosc omul duhovnicesc şi viaţa sa duhovnicească le este cu neputinţă să înţeleagă ce sunt libertatea morală şi voia/voinţa liberă a omului; ei socotesc că voia/voinţa omului nu este liberă deoarece e una denaturată şi schimbătoare, din cauza educaţiei care îşi are legile şi limitele ei, dar au cunoscut ei oare cu adevărat voia/voinţa liberă a omului duhovnicesc? Au ajuns ei la cunoştinţa faptului că aceasta se schimbă datorită educaţiei? În omul duhovnicesc glasul cuvântului lăuntric, glasul voii, se uneşte cu Logosul dumnezeiesc şi rămâne de-a pururea neschimbat; dar pentru unii ca aceştia asemenea lucruri sunt de neînţeles şi de aceea se limitează veşnic la discuţii privind faptul că omul are voinţă liberă şi este liber din perspectivă morală.

Sfântul Nectarie al Eghinei, Un portret al omului, traducere de protopresbiter dr. Gabriel Mândrilă, Ed. Sophia / Metafraze, Bucureşti, 2015, p. 124-125.