FRUMUSEŢEA IMATERIALĂ Sfântul Nectarie al Eghinei
Omul caută să-L afle pe dumnezeiescul Creator al firii, pe Bunul artist Care a meşteşugit-o, pe Cel Ce a întocmit universul, şi să-L cunoască pe Cel de la Care primeşte ideea Binelui răspândit nemărginit în toate. Ordinea, armonia din toate, rânduirea înţeleaptă şi guvernarea universului, frumuseţea imaterială sublimă şi splendoarea celor pământeşti înalţă mintea omului la Cauza primordială Care le-a ...
FURNICA Sfântul Vasile cel Mare
Luând, omule, pildă de la furnică nu te vei osteni pentru tine şi nu-ţi vei depozita, oare, în viaţa de aici odihnele veacului ce va să fie? Că furnica îşi adună vara hrana pentru iarnă; nu-şi amână din lene timpul, pentru că n-au venit încă greutăţile iernii; dimpotrivă, munceşte cu foarte mare sârguinţă până ce îşi adună în cămările ei ...
ÎNFĂŢIŞAREA OMULUI Sfântul Nectarie al Eghinei
Înfăţişarea sa exterioară se află în armonie cu natura înconjurătoare numai în măsura în care se află într-o stare de pace cu ea; raportată la o stare marcată de o deviere, cauzată de tulburarea păcii şi de război, relaţia trupului omului cu natura din jurul său este anulată. Deşi pare o relaţie firească, acest lucru nu e decât o simplă ...
INIMA OMENEASCĂ Sfântul Tihon din Zadonsk
Vezi că un vas răspândeşte acel miros care s-a îmbibat în el. Aşa este şi inima omului. Dacă are în sine iubirea de Dumnezeu şi de aproapele, atunci ea arată semnele acesteia, căci asemenea sunt şi năzuinţele, pornirile, cuvintele, faptele şi gândurile ei. Aşa precum un măr se arată a fi bun prin gustul său, la fel şi inima omului ...
ÎNTRISTAREA Cuviosul Bonifatie de la Teofania
Cine a biruit patimile, a biruit şi întristarea, pe când cel biruit de patimi nu va scăpa de obezile întristării. Bolnavul se cunoaşte după culoarea feţei: cel cuprins de patimă se dă în vileag prin întristare. Cine iubeşte lumea nu are cum să nu se întristeze, pe când cel ce a dispreţuit lumea este vesel întotdeauna. + + + + ...
LUCRURILE STRĂLUCITOARE Sfântul Ioan din Kronstadt
Noi iubim tot ceea ce străluceşte pe pământ: aurul, argintul, pietrele preţioase, cristalele, veşmintele de mătase… De ce oare nu iubim slava viitoare la care Dumnezeu ne cheamă? De ce nu năzuim să devenim strălucitori ca soarele? „Atunci cei drepţi vor străluci ca soarele în Împărăţia Tatălui lor” (Matei 13, 43). Aceasta pentru că natura sufletului nostru s-a pervertit prin ...
MOCIRLA DIN APA IZVORULUI Sfântul Tihon din Zadonsk
Vedem că, deşi izvorul are apă curată, totuşi pe fundul lui este mocirlă, noroi. Tot aşa şi în adâncul inimii omului se află tot felul de necurăţii. Precum scârboasa mocirlă şi duhoarea, aşa se ascund în sufletul omului înfumurarea şi înălţarea minţii, iubirea de argint, mânia, răutatea şi invidia, necurăţia dobitocească şi orice ticăloşie. Necurăţia de pe fundul izvorului se ...
MOCIRLA DUHOVNICEASCĂ Sfântul Inochentie al Odessei
În primăvara duhovnicească, mulţimea vătămătoare a apelor nu vine aşa precum se întâmplă în primăvara firească, ci altfel – nu vine de sus, ci de jos. Căci harul întru tot Sfântului Duh nu poate să reverse daruri cu o bogăţie vătămătoare pentru cei ce le primesc; însă cel ce le primeşte se poate întâmpla să nu ştie a se folosi ...
MOLIPSIREA Sfântul Ioan din Kronstadt
Prin structura lor duhovnicească, patimile sunt molipsitoare. Iată, de pildă, răutatea neexprimată în cuvinte, care n-a apucat să treacă la fapte, care rămâne ascunsă în inimi şi se reflectă într-o mică măsură pe faţă şi în ochi. Chiar şi numai prin aceasta, ea se transmite sufletului celui pe care îl urăşte şi poate fi observată şi de alţii. Când mă ...
ORBI ŞI ORBI Cuviosul Bonifatie de la Teofania
Cel orb cu trupul îşi cunoaşte nenorocirea prin mijlocirea minţii – însă cine va putea încredinţa sufletul că este orb duhovniceşte? Cel orb cu trupul nu îşi iubeşte starea, însă cel orb duhovniceşte îşi iubeşte, de obicei, întunericul. Cel orb cu trupul iubeşte şi năzuieşte lumina cea materială, însă pentru cel orb cu duhul lumina duhovnicească este nesuferită. Cei orbi ...