SPICELE DE GRÂU Sfântul Efrem Sirul
Chiar şi acum pe acest pământ plin de spini putem vedea pe câmpuri spicele de grâu pe care Dumnezeu ni le-a dat în ciuda blestemului; mulţumită vântului grânele iau naştere în sânul lor; prin voia atoatefăcătoare a Celui Preaînalt adierea le alăptează ca sânul unei mame, închipuind astfel felul în care se hrănesc cei duhovniceşti. Binecuvântat Cel care în Raiul Său va da bucurie întristării noastre! + ...
SPICUL DE GRÂU Sfântul Vasile cel Mare
Când sămânţa a căzut în pământ şi are umezeală şi căldură potrivită, se face moale şi poroasă; apoi pune stăpânire pe pământul din jurul ei şi absoarbe din el tot ce-i este propriu şi înrudit; în urmă acele părticele foarte fine din pământ intră în porii seminţei şi-i măresc volumul, încât se înrădăcinează în partea de jos, iar din partea ...
SPIONUL LĂUNTRIC Sfântul Sofronie Saharov
Uneori, citirea cuvintelor Părinţilor îngreunează viaţa duhovnicească. Spre exemplu, un creştin are o experienţă duhovnicească. Şi dacă va citi o anume carte patristică, devine ca un spion al propriului sine, încercând să-şi ordoneze în sine, în mod analog măsurilor sale duhovniceşti, lucrurile pe care le-a citit. Astfel, tot ce face dreapta, o roade şi o distruge stânga. Este nevoie de ...
SPIŢELE ROŢII Sfântul Sofronie Saharov
Fiecare are felul lui particular de viaţă, care nu seamănă cu un altul, însă toţi sunt conduşi şi sfârşesc în Dumnezeu, precum spiţele unei roţi se întâlnesc în centru. + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + ...
STÂND LÂNGĂ MORMÂNT Sfântul Teofan Zăvorâtul
Stând lângă mormânt, am pătruns în el cu privirea minţii, şi am văzut trup stricat, care s-a făcut dezgustător în mormânt. Unde a pierit chipul atrăgător? Se văd doar oasele risipite, uscate şi acoperite de putrejune. Am plecat de la mormânt cu necaz şi amărăciune, mutându-mă cu gândul la vremea aceea când vom învia la glasul trâmbiţei şi Te vom ...
STAREA IDEALĂ Sfântul Nectarie al Eghinei
Prin raportarea la starea ideală omul se înalţă la dumnezeire, prin cuvânt [raţiune] înţelege care e relaţia sa cu Creatorul şi cu firea înconjurătoare, îşi află principiul cauzator şi absolut căruia îi atribuie toate trăsăturile absolute şi întreaga fericire absolută. Prin cuvânt pricepe măreţia lui Dumnezeu şi se străduieşte să-I aducă Acestuia închinare în virtutea admiraţiei nemărginite care i-o inspiră ...
STĂRUINŢA CĂLĂTORULUI Sfântul Tihon din Zadonsk
Vezi că aceia care râvnesc să ajungă într-un oraş sau într-un alt loc oarecare nu stau, ci merg cu stăruinţă pe acel drum care îi duce într-acolo. Asemenea şi cei ce se silesc a ajunge în cetatea cerească, Ierusalimul cel de Sus, nu zăbovesc, ci săvârşesc calea ce-i poartă spre acel oraş, adică merg pe cărările evlaviei, unde le este ...
STATORNICIA Sfântul Teofan Zăvorâtul
Binecuvântată fie pomenirea Drepţilor, care au rămas neclintiţi! Aceştia nu s-au schimbat, ca luna, ci s-au asemănat soarelui, a cărui lumină este întotdeauna aceeaşi. Duhul lor nu s-a asemănat şiroaielor de ploaie, care ba sunt îmbelşugate, ba seacă fără de veste. Asupra Drepţilor s-au abătut valurile ispitelor de tot felul, însă ei n-au slăbit. Nici slava nu i-a făcut îngâmfaţi, nici ...
STATORNICIA CREDINŢEI Sfântul Ioan din Kronstadt
Cum trebuie să creadă în Hristos cel ce nu-şi îngăduie nici o clipă să pună la îndoială cele spuse de Domnul în Sfânta Evanghelie şi cele cuprinse în învăţătura curatei Sale Mirese – Biserica? Se cuvine să adune în inimă o credinţă atât de puternică, încât, păstrându-şi libera voinţă, să nu se lase cuprins nici o clipă de prefăcătorie şi ...
STRAJA SIMŢURILOR Sfântul Teofan Zăvorâtul
Ca pe lumina ochilor mă păzeşte, Doamne Dumnezeule, apără-mă, şi cu aripile Tale mă acoperă de ispite. Fii strajă ochiului, ca să nu privească hoţeşte; fii strajă urechii, ca să nu ia aminte la nedreptate. Fii strajă buzelor, ca să nu iasă de pe ele clevetire, osândire, hulă şi nici măcar vreun cuvânt deşert. Fii strajă inimii, ca să nu ...