MAIMUŢA ŞI OMUL

Mai nou, omul a fost considerat de asemenea a fi o maimuţă care a atins perfecţiunea. S-a presupus că prin acceptarea evoluţionismului teoriile darwiniste au ajuns la elucidarea chestiunii antropologice.

Prin aceste teorii fiecare a încercat să ofere soluţii la problema în cauză − aceea a originii omului − şi să explice care este adevărata raţiune a unei asemenea diversităţi prezente în neamul omenesc. Însă aceste teorii, pentru că au fost neîntemeiate, în loc să rezolve problema au făcut-o şi mai greu de înţeles; tăgăduind autoritatea adevărului revelat şi socotind că omul este pe aceeaşi treaptă cu animalele, au distrus coeziunea care asigura unitatea genului uman, l-au produs asemenea unei ciuperci din celule, i-au negat originea spirituală şi i-au atribuit un principiu cauzator dintre cele mai umile. Principala raţiune a eşecului lor constă în negarea originii sale superioare şi a firii sale spirituale străine cu totul de materie şi lume; în general, fără acceptarea unui adevăr revelat, omul rămâne o problemă fără rezolvare. Acceptarea acestui principiu este fundamentul durabil şi de neclintit pe care trebuie să se sprijine orice cercetător în studierea omului; se impune ca acesta să fie punctul de plecare pentru clarificarea diferitelor aspecte ale chestiunii şi să se cunoască adevărul prin mijlocirea veritabilei ştiinţe. Iar cercetării ştiinţifice trebuie să-i premeargă mai întâi credinţa în adevărul revelat, pentru că numai astfel se poate ajunge la cunoştinţa adevărului; căci în lipsa lui omul rătăceşte în ignoranţă, iar ştiinţa urmează rătăcirilor spiritului. Cel ce tăgăduieşte omul duhovnicesc, tăgăduieşte însăşi problema pe care o abordează; ignoră faptul că pervertirea morală, întunecarea minţii şi decăderea spirituală pot corupe aspectul exterior al omului şi pot duce la asemenea deformări exterioare, încât pentru cei pentru care istoria acestor oameni transformaţi este necunoscută, aceste preschimbări să rămână cu totul de neînţeles, iar aceia care caută răspunsul în afara luminii Revelaţiei să rătăcească şi să ajungă la concluzii foarte departe de adevăr.