Proiect desfăşurat sub patronajul bisericii ortodoxe misionare a studenţilor din Cluj-Napoca Fabrica de gânduri bune      

CINE ÎL POATE FACE FERICIT PE OM?   Cuviosul Bonifatie de la Teofania

Pentru o făptură înţelegătoare (raţională) nu este bun care o poate face fericită, în afară de Dumnezeu, căci binele fiinţei zidite din nimic vine nu de la ea însăşi, ci de la Cel care a zidit-o. În unire cu El, este fericită; despărţită de El, e nefericită. + + + + + + + + + + + + + ...

DEZGHEŢUL   Sfântul Ioan din Kronstadt

Dezgheţul mărilor şi râurilor este o imagine a despărţirii sufletului de trup. Când apele sunt neacoperite de gheaţă, ele vin în contact cu aerul, care începe să le dezmierde şi cu soarele care începe să se scalde în ele. La fel, sufletele duhovniceşti eliberate de trupul lor, intră în contact cu Hristos, Care le împrospătează şi le luminează. Apele, cât ...

DEZGHEŢUL APELOR   Sfântul Ioan din Kronstadt

Dezgheţul lacurilor şi râurilor este o imagine a despărţirii sufletului de trup. Când apele scapă de chingile gheţii, luciul lor începe să stea faţă către faţă cu aerul, care le mângâie cu suflarea sa, iar razele soarelui prind a se răsfrânge în ele. Aşa se întâmplă cu sufletele curate, care se despart de trup; ele stau faţă către faţă cu ...

DUREREA SUFLETULUI   Sfântul Sofronie Saharov

Oamenii loviţi de o boală incurabilă, de cancer, de exemplu, îşi duc viaţa într-un chin atroce; dar cei ce simt în ei prezenţa păcatului care îi separă de Dumnezeu sunt chinuiţi de o durere încă şi mai mare. Ei se socotesc „mai răi decât toţi oamenii”. Şi atunci o nouă energie se iveşte înăuntrul lor, născând rugăciunea de pocăinţă care ...

FEREASTRA MURDARĂ   Sfântul Tihon din Zadonsk

Vezi că fereastra murdară sau afumată nu lasă lumina cea firească să treacă prin ea. Asemenea şi sufletul omenesc pângărit şi întinat de patimi nu poate primi în sine lumina harului lui Dumnezeu atâta vreme cât se găseşte în păcătuire. Păcatele sunt întocmai ca o negură întunecoasă, ca şi o stavilă care nu îngăduie luminii lui Dumnezeu să ajungă în ...

MICŞORAREA UMBREI   Sfântul Tihon din Zadonsk

Vezi că, pe măsură ce soarele se apropie, umbra tot mai mică se face. Asemenea şi inima cucernică: cu cât Dumnezeu vine mai aproape de ea cu lumina şi darurile Sale, cu atât mai mult îşi cunoaşte nimicnicia şi se smereşte înaintea Domnului şi a oamenilor, socotindu-se pe sine mai mică decât oricine. Ori, dimpotrivă, pe măsură ce soarele se ...

MORMINTELE   Sfântul Teofan Zăvorâtul

În ziua când se vor deschide mormintele morţilor, când va glăsui trâmbiţa tunător, când lumea va fi cuprinsă de cutremur şi groază mare, când toţi îngerii se vor pogorî la porunca Ta ca să-i despartă pe buni de răi, când se vor arăta nori de foc şi-i vor purta pe Sfinţi, în ziua aceea să se arate şi asupra mea ...

PRIMUL CÂNTEC   Arhiepiscopul Iustinian Chira

Cel mai frumos şi sfânt prinos pe care un om îl aduce lui Dumnezeu este cântarea. Toată făptura cântă. Cântă Îngerii din Cer, cântă vântul şi apele cântă. Cântă păsările codrului, cântă greierii pământului, dar mai presus de toate cântă omul. Omul cântă şi la bucurie şi la supărare, el cântă, cântă… Cântarea este un dar pe care Dumnezeu i l-a ...

SUFLETUL VEŞNIC TÂNĂR   Sfântul Nectarie al Eghinei

Cu mintea şi inima vârstnicul s-a îndreptat spre Dumnezeu Care îl cheamă şi a dobândit convingerea că paşii săi îl călăuzesc spre El. Pentru aceea în inima lui domnesc seninătatea şi liniştea depline, care i se reflectă pe chip. Nimic nu l-ar putea convinge că simţirea lăuntrică, cu privire la viaţa veşnică, ar fi cu putinţă să-l înşele sau să-l ...

TRECEREA ÎN VEŞNICIE   Arhiepiscopul Iustinian Chira

Moartea e, şi pentru creştin, un amurg încărcat de melancolie. Despărţirea de lumea aceasta e grea. Şi soarele când apune se uită parcă înapoi, spre plaiurile pe care le-a luminat o zi întreagă şi care se acoperă de umbră. Dar aşa cum soarele răsare în altă lume, la fel şi creştinul, prin Învierea din morţi a lui Iisus Hristos, a ...