FRUMUSEŢEA APARENTĂ Sfântul Ioan din Kronstadt
Nu te opri la frumuseţea feţei, ci priveşte sufletul. Nu privi veşmântul omului (căci trupul este un veşmânt provizoriu), ci priveşte la cel care este îmbrăcat cu el. Nu admira splendoarea îmbrăcămintei, ci consideră pe cel îmbrăcat ceea ce este el. Altfel, vei defăima chipul lui Dumnezeu din om, vei necinsti pe rege, ucigând pe slujitorul său, nedându-i cinstea care ...
FRUMUSEŢEA CEA DINTÂI Fericitul Trifon Turkestanov
Cele ce-n pulbere s-au fărâmat nu pot fi iarăşi întocmite. Tu, însă, îi preînnoieşti pe cei a căror cugete sunt întru stricăciune adâncite. Tu le dai iarăşi frumuseţea cea dintâi acelor suflete ce au pierdut-o, nemaiaflând nădejdea dobândirii ei. La Tine nu-i nimic cu neputinţă de a se preînnoi. Tu eşti pe de-a-ntregul doar iubire. Tu eşti şi Ziditorul şi ...
FRUMUSEŢEA FIRII Sfântul Vasile cel Mare
Dumnezeu, înainte de a fi cele ce se văd acum, a gândit şi a pornit să aducă la existenţă cele ce nu erau; în acelaşi timp a gândit şi cum trebuie să fie lumea şi ce formă să-i dea materiei, ca să fie în armonie cu ea. Cerului i-a rânduit o natură potrivită cerului, iar formei pământului i-a dat o ...
FRUMUSEŢEA IMATERIALĂ Sfântul Nectarie al Eghinei
Omul caută să-L afle pe dumnezeiescul Creator al firii, pe Bunul artist Care a meşteşugit-o, pe Cel Ce a întocmit universul, şi să-L cunoască pe Cel de la Care primeşte ideea Binelui răspândit nemărginit în toate. Ordinea, armonia din toate, rânduirea înţeleaptă şi guvernarea universului, frumuseţea imaterială sublimă şi splendoarea celor pământeşti înalţă mintea omului la Cauza primordială Care le-a ...
FURNICA Sfântul Vasile cel Mare
Luând, omule, pildă de la furnică nu te vei osteni pentru tine şi nu-ţi vei depozita, oare, în viaţa de aici odihnele veacului ce va să fie? Că furnica îşi adună vara hrana pentru iarnă; nu-şi amână din lene timpul, pentru că n-au venit încă greutăţile iernii; dimpotrivă, munceşte cu foarte mare sârguinţă până ce îşi adună în cămările ei ...
FURTUNA Părintele Paisie Olaru
La vreme de ispită una să faci: să te rogi şi să rabzi până vine slobozirea. Ai văzut, când vine ploaia cu fulgere, cu tunete şi furtună, fugi în casă la adăpost; iar după ce trece furtuna ieşi din nou afară. Aşa şi în mănăstire. Când vin ispitele şi te împresoară, fugi la rugăciune în biserică, fă un paraclis la ...
GLUME NEVINOVATE Sfântul Ioan din Kronstadt
Nu-ţi lăsa inima pradă unor porniri sumbre şi duşmănoase împotriva aproapelui tău, caută să ţi le stăpâneşti şi să ţi le scoţi din inimă cu puterea credinţei şi cu lumina minţii sănătoase şi vei avea linişte în suflet. „Eu întru nerăutate am umblat” (Psalmul 25, 1). Asemenea porniri apar adeseori în străfundul inimii care nu s-a obişnuit să le stăpânească ...
GRIJA ZILEI Sfântul Arsenie Boca
Grija zilei de mâine este o grijă presantă. Când conducea pe israeliteni în pustie, Dumnezeu nu le îngăduia asigurarea zilei de mâine: mana se strica. Pâinea cea de toate zilele o cerem pentru astăzi. Aşa suntem sfătuiţi, chiar nevrând, să trăim prin credinţă. Sfinţii pustnici au trăit numai în condiţia credinţei. Ei au crezut cuvântului lui Iisus, având mai întâi grijă de ...
HRANA ŞI RUGĂCIUNEA Sfântul Sofronie Saharov
Atunci când mâncăm trebuie să ne şi rugăm. Toate mâncărurile au înlăuntrul lor puterea ziditoare a lui Dumnezeu. Astfel, cu rugăciunea, apropiem materia hrănitoare şi asta ne ajută. Mâncarea dă energie trupului, avem nevoie de ea pentru a putea să lucrăm şi pentru a avea putere de rugăciune. Pentru cei ce se roagă, puterea mâncării se preface în putere duhovnicească. Cei ...
ICOANA OMULUI PĂCĂTOS Sfântul Inochentie al Odessei
Aruncaţi-vă privirile asupra orişicărei grădini veţi voi: într-însa, cu sosirea primăverii, totul s-a înnoit, înfloreşte şi miroase frumos; iar unele ramuri şi unii arbori care în timpul iernii nu şi-au păstrat viaţa lăuntrică, acum sunt goi, uscaţi, morţi şi întunecă cu prezenţa lor strălucirea celorlalţi arbori. Primăvara a adus viaţă, îmbrăcăminte nouă şi podoabe pentru toată împărăţia plantelor. Unele rămân ...