FUNIA SALVATOARE Sfântul Ioan din Kronstadt
Ce va fi cu omul care, căzând din corabie în apă şi văzând funia care I se aruncă sau luntrea trimisă ca să-l salveze, nu numai că nu se agaţă de funie sau de luntre, ci le respinge! Piere în adânc. Aşa şi creştinii cărora li se dă din Cer spre mântuirea de veşnica pieire ceva ca un colac de ...
IDEEA FIXĂ Sfântul Ioan din Kronstadt
Când îl vezi pe câte unul, silit de diavolul, că-şi ţine inima în prinsoarea vreunui lucru de nimic, având, cum se spune, „une idée fixe”, care îl face să sufere, să-ţi vorbească de ea până te plictiseşte, nu-ţi ieşi din fire, ci cunoscând că aceasta e o boală sufletească ce vine de la diavolul, fii blând şi calm, îndreaptă-te către ...
MOCIRLA Sfântul Teofan Zăvorâtul
Doamne, Mântuitorul meu! De ce m-ai părăsit? Milostiveşte-Te de mine, Unule Iubitorule de oameni! Mântuieşte-mă pe mine, păcătosul, Acela ce singur eşti fără de păcat! Smulge-mă din mocirla fărădelegilor mele, ca să nu mă împotmolesc în ele pe veci; izbăveşte-mă din fălcile vrăjmaşului, care ca un leu răcnind, caută să mă înghită. + + + + + + + + + + ...
OMUL SUFERIND Sfântul Tihon din Zadonsk
Vezi, iarăşi, un om plin de răni şi de puroaie rău mirositoare. Întoarce ochii tăi spre sufletul păcătos, care răspândeşte o duhoare cu mult mai mare decât a trupului celui împuţit. Precum sunt rănile şi puroaiele pentru trup, aşa sunt pentru suflet păcatele şi nelegiuirile. Ascultă ce grăieşte Prorocul: „Fărădelegile mele au covârşit capul meu, ca o sarcină grea s-au ...
UŞA MILOSTIVIRII Sfântul Teofan Zăvorâtul
Tu, Preabunule, îmi aduci aminte de moarte şi de muncile cele veşnice şi mă tragi la viaţă, ca să mă mântuieşti – iar eu întotdeauna mă abat de la aceste gânduri mântuitoare şi le gonesc, fiind prins cu cele ce nu îmi aduc folos. Drept aceea, nu am nici o îndreptăţire în faţa Ta. În uşa milostivirii Tale bat, Doamne: fă-o ...
VALURILE TURBATE Sfântul Teofan Zăvorâtul
Lumea este cu mult mai învolburată decât valurile turbate, şi păcatele o tulbură mai rău decât tulbură vântul marea. Uneori, când vânturile se ascund în tainiţele lor, apele mării sunt liniştite, însă în lume se tulbură necontenit valurile poftelor şi vântul înşelăciunii suflă în uşile judecătorilor ei. Aproape e însă ziua în care ea se va potoli... Fericit cel care ...