POMUL VIEŢII Sfântul Ioan din Kronstadt
„După roadele lor îi veţi cunoaşte” (Matei 7, 16). Din roadele binecuvântate, plăcute şi dătătoare de viaţă ale Liturghiei – preasfintele Taine ale Trupului şi Sângelui Domnului – vei recunoaşte că Liturghia este de la Dumnezeu, că este inspiraţia Duhului Sfânt şi că Preasfântul Duh, Dătător de Viaţă, respiră în toate rugăciunile ei, în toate rânduielile ei sfinte. Ce minunat pom ...
PRIMUL CÂNTEC Arhiepiscopul Iustinian Chira
Cel mai frumos şi sfânt prinos pe care un om îl aduce lui Dumnezeu este cântarea. Toată făptura cântă. Cântă Îngerii din Cer, cântă vântul şi apele cântă. Cântă păsările codrului, cântă greierii pământului, dar mai presus de toate cântă omul. Omul cântă şi la bucurie şi la supărare, el cântă, cântă… Cântarea este un dar pe care Dumnezeu i l-a ...
PRIVIREA OMULUI Sfântul Vasile cel Mare
Animalele cele de pe pământ privesc spre pământ; dar omul, sadul cel ceresc, se deosebeşte de animale atât prin forma alcătuirii lui trupeşti, cât şi prin vrednicia sufletului său. Cum este forma animalelor cu patru picioare? Capul le este plecat spre pământ, privesc spre pântece şi urmăresc să-i facă pântecelui cu orice chip plăcere. Capul tău, însă, este ridicat spre ...
PUNCTUL DE SPRIJIN Sfântul Ioan din Kronstadt
Despre caracterul limitat al lumii şi îndeosebi al omului: lumea dă un punct de sprijin făpturilor corporale, ca să nu se risipească în nemărginire. + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + ...
PUTEREA LUMII Arhiepiscopul Iustinian Chira
Omul, abuzând de libertatea pe care a primit-o de la Dumnezeu, a căzut din starea lui cea dintâi şi, din stăpân a devenit rob, rob al instinctelor; toate s-au întunecat înlăuntrul lui iar odată cu căderea lui s-a tulburat toată creaţia. În nişte prăpăstii întunecate urlă slugile iadului, care încearcă să încurajeze fărădelegea, desfrâul, păcatul. Pe anumite unde, prin unele ...
PUTINŢELE SUFLETULUI Sfântul Nectarie al Eghinei
Orice fiinţă care poate primi de la Dumnezeu ceva deţine şi capacitatea de a recepta acel lucru şi de a-L înţelege pe Dumnezeu şi Revelaţia Sa dumnezeiască; omul, neputând primi de nicăieri altundeva ideea de Revelaţie, a primit-o şi o are de la Dumnezeu, deci este înzestrat cu capacitatea de a recepta, de a-L înţelege pe Dumnezeu şi este dăruit ...
RĂDĂCINILE POMULUI Sfântul Sofronie Saharov
Mitropolitul Hierotheos Vlachos povesteşte astfel despre o întâmplare petrecută în anul 1978, când se afla în vizită la Mănăstirea Sfântului Ioan Botezătorul de la Essex: „Într-o zi Părintele Sofronie m-a găsit în grădină şi mi-a arătat un pom zicându-mi: «Acest copac creşte încet, încet, înfigându-şi întâi rădăcinile foarte adânc. Aşa se întâmplă şi cu monahul, creşte şi progresează încet, încet ...
RÂNDUIELILE ARTISTULUI Sfântul Ioan din Kronstadt
După ale cui rânduieli şi legi se săvârşeşte zămislirea, formarea şi creşterea trupului omenesc în pântecele mamei, maturizarea lui şi ieşirea la lumină a organismului omenesc deplin? După ale cui rânduieli sunt consumate mâncarea şi băutura, sunt potolite foamea şi setea, se săvârşeşte hrănirea trupului nostru? Cine a gândit şi a zidit aşa o minunată felurime a nenumăratelor roade gustoase ...
RAŢIUNEA OMULUI Sfântul Nectarie al Eghinei
Sfântul Vasile cel Mare în Tâlcuirea sa la Prorocul Isaia spune următoarele despre aceasta: „Puterea care le-a zidit pe toate le-a dat necuvântătoarelor, ca să supravieţuiască, o cale uşoară de a-şi aduna hrana gata pregătită şi un acoperiş gata de la sine, şi îmbrăcămintea alcătuită din păr sau pene. Dar făcându-l pe om gol, i-a dat în locul a toate ...
ROADE PÂRGUITE Sfântul Teofan Zăvorâtul
Văzând roadele bine coapte, lucrătorul de pământ sârguieşte să le culeagă, ca să nu sufere vătămare: şi Tu, Mântuitorule, îi culegi pe cei aleşi, care cu dreptate se ostenesc. Iar noi, cei leneşi şi slabi cu voia, stăruim în învârtoşarea noastră şi roada noastră rămâne întotdeauna nepârguită, fiindcă nu ne hotărâm să ne ostenim, fără a ne cruţa pe noi înşine, ...