CUVÂNTUL OMENESC Sfântul Nectarie al Eghinei
Capacitatea cuvântului de a nuanţa este una dintre trăsăturile gradului de desăvârşire a sufletului, deoarece natura cuvântului e asemenea celei a cugetului; aşa cum sunt gândurile şi deciziile lăuntrice [ale omului], tot aşa şi opiniile pe care le exprimă; mai înainte de a fi rostit cuvântul trebuie să se pună mintea în lucrare; când mintea este leneşă, gura rămâne mută, ...
CUVÂNTUL ROSTIT Sfântul Nectarie al Eghinei
Cuvântul rostit este una dintre trăsăturile specifice omului; prin intermediul acestuia el îşi exteriorizează sentimentele şi gândurile şi îşi dezvoltă toate puterile spirituale pe care şi le extrage din starea lor potenţială şi le actualizează; pune bazele progresului, dezvoltării şi evoluţiei sale şi ajunge la perfecţiunea prin care se distinge. Cuvântul rostit, primul cuvânt ieşit de pe buzele sale, a ...
FAŢA OMULUI Sfântul Nectarie al Eghinei
Alcătuirea sufletească e cea care dă chip alcătuirii trupeşti; dictonul „cum e sufletul, aşa e şi înfăţişarea” e neîndoielnic foarte adevărat; iar dispoziţia vădită de suflet odată cu trecerea timpului se imprimă ca o constantă a expresiei chipului, care devine un fel de oglindă a dispoziţiei aflate în suflet; căci muşchii şi oasele obişnuiesc să primească o conformaţie similară celei ...
FIREA NECUVÂNTĂTOARE Sfântul Nectarie al Eghinei
Cât de lămurit se arată înţelepciunea lui Dumnezeu în conservarea firii necuvântătoare! Cât de înţelept le-a rânduit pe toate şi le-a asigurat perpetuarea! Care dintre animale ar putea să-şi asigure perpetuarea în condiţiile în care nu ar avea un instinct înnăscut, care să se manifeste de-a lungul etapelor vieţii sale? Nici unul, desigur, pentru că ar fi nimicite odată cu ...
FIREA UMANĂ Sfântul Nectarie al Eghinei
Cei care se încumetă să stabilească o relaţie de echivalenţă între instinctele animalelor aflate în slujba autoconservării lor şi fenomenele psihologice specifice oamenilor demonstrează superficialitate şi orbire, deoarece nu văd nici caracterul general, liber, independent şi nelimitat al celor din urmă, nici caracterul unilateral şi parţial al celor dintâi. Omul se desăvârşeşte cu fiecare zi ce trece; faptele şi gândurile ...
FRUMUSEŢEA IMATERIALĂ Sfântul Nectarie al Eghinei
Omul caută să-L afle pe dumnezeiescul Creator al firii, pe Bunul artist Care a meşteşugit-o, pe Cel Ce a întocmit universul, şi să-L cunoască pe Cel de la Care primeşte ideea Binelui răspândit nemărginit în toate. Ordinea, armonia din toate, rânduirea înţeleaptă şi guvernarea universului, frumuseţea imaterială sublimă şi splendoarea celor pământeşti înalţă mintea omului la Cauza primordială Care le-a ...
GÂNDURILE COPILULUI Sfântul Nectarie al Eghinei
Înainte de a învăţa să-şi exprime gândurile, copilul deţine o multitudine de cunoştinţe. Orice imagine îşi lasă amprentele pe tăbliţa minţii sale: în timp ce mintea lucrează, copilul nu e conştient de ceea ce se întâmplă cu el. Cine l-a învăţat să memoreze cele care se derulează şi se perindă prin faţa ochilor săi? Cine i-a imprimat minţii copilului în ...
IDEILE Sfântul Nectarie al Eghinei
Ideile se disting ca sensibile şi abstracte, în acord cu obiectele din care sunt deduse; de asemenea, acestea se împart în: teoretice, morale şi sentimentale; din ideile abstracte se nasc: a) ideile teoretice, anume cele despre nemurire, sfinţenie, fericire ş.a., b) ideile morale, cele ale dreptăţii, virtuţii, evlaviei ş.a., c) ideile sentimentale, cele ale frumosului, binelui, adevărului, desăvârşirii. Omul îşi ...
ÎNFĂŢIŞAREA OMULUI Sfântul Nectarie al Eghinei
Înfăţişarea sa exterioară se află în armonie cu natura înconjurătoare numai în măsura în care se află într-o stare de pace cu ea; raportată la o stare marcată de o deviere, cauzată de tulburarea păcii şi de război, relaţia trupului omului cu natura din jurul său este anulată. Deşi pare o relaţie firească, acest lucru nu e decât o simplă ...
ÎNŢELEPCIUNEA ANIMALELOR Sfântul Nectarie al Eghinei
Cel care supune observaţiei un animal anume poate, desigur, să determine care sunt limitele ştiinţei şi înţelepciunii aceluia? Înţelepciunea şi priceperea animalelor au un caracter particular: fiecare animal are înţelepciunea corespunzătoare lui; înţelepciunea unui animal nu se înrudeşte câtuşi de puţin cu înţelepciunea altui animal dintr-o altă clasă şi nu au acelaşi fundament, pentru că nu au ca temei raţiunea, ...