OMUL ŞI MAIMUŢA Sfântul Nectarie al Eghinei
Ce comparaţie sau asemănare poate să existe între adăposturile maimuţelor, care din veac rămân neschimbate, şi diversitatea spaţiilor de locuit umane? Care e elementul comun maimuţei şi omului în pofida părelnicei asemănări exterioare? Şi ce dacă aceasta îşi face adăpostul ei, rândunica – cuibul ei, alte animale – vizuinile lor, albinele – stupul lor? Ce relaţie poate exista între cimpanzeul, ...

PRIVILEGIUL ADEVĂRAT Sfântul Nectarie al Eghinei
La vârsta bătrâneţii, odată cu pregătirea pentru plecarea sa din lume şi cu apropierea de sfârşitul vieţii, omul dobândeşte privilegiul de a cunoaşte mai multe despre viaţa viitoare decât a putut s-o facă în toate celelalte etape ale vieţii şi de a se distinge într-un mod care nu mai poate fi întâlnit la nici o altă făptură dintre cele create. ...
PURUREA MIŞCĂTOARE Sfântul Nectarie al Eghinei
Pururea mişcătoare, sufletul şi mintea omului caută să şi le supună pe toate, având exigenţe puternice, încât nici chiar neputinţa sau slăbiciunea trupului nu-l descurajează; în timp ce e lipsit de toate, caută să ajungă domn peste toate; înverşunarea, forţa inamicilor nu-l sperie defel; încrederea sa stă în puterea spirituală de neînvins; aceasta înarmează mâinile goale cu arme înfricoşătoare pentru ...
PUTINŢELE SUFLETULUI Sfântul Nectarie al Eghinei
Orice fiinţă care poate primi de la Dumnezeu ceva deţine şi capacitatea de a recepta acel lucru şi de a-L înţelege pe Dumnezeu şi Revelaţia Sa dumnezeiască; omul, neputând primi de nicăieri altundeva ideea de Revelaţie, a primit-o şi o are de la Dumnezeu, deci este înzestrat cu capacitatea de a recepta, de a-L înţelege pe Dumnezeu şi este dăruit ...
RAŢIUNEA OMULUI Sfântul Nectarie al Eghinei
Sfântul Vasile cel Mare în Tâlcuirea sa la Prorocul Isaia spune următoarele despre aceasta: „Puterea care le-a zidit pe toate le-a dat necuvântătoarelor, ca să supravieţuiască, o cale uşoară de a-şi aduna hrana gata pregătită şi un acoperiş gata de la sine, şi îmbrăcămintea alcătuită din păr sau pene. Dar făcându-l pe om gol, i-a dat în locul a toate ...
SĂLAŞUL SUFLETULUI Sfântul Nectarie al Eghinei
Studierea trupului omenesc ne conduce la studierea sufletului sălăşluit în el, a sufletului în care aflăm raţiunea îndemânării şi a iscusinţei trupului şi raţiunile înfăptuirilor şi izbânzilor omului, deoarece, oricât am cerceta capacităţile şi activităţile omului, e cu neputinţă să le explicăm fără a accepta o anumită capacitate raţională. Necesitatea impusă de fapte constrânge cercetătorul să recunoască existenţa unui anume ...

SIMŢUL AUZULUI Sfântul Nectarie al Eghinei
Auzul este un simţ formator, modelator şi înălţător; prin mijlocirea acestuia se plăsmuieşte inima omului, prin el se arată a fi fiinţă raţională şi prin el se ridică la poziţia superioară care i se cuvine; cu ajutorul lui distinge toate felurile de sunete produse de vibraţiile aerului; distinge glasuri, tunete, sunete ş.a.m.d., îşi rânduieşte timbrul şi ritmul propriei sale voci ...

SIMŢUL GUSTULUI Sfântul Nectarie al Eghinei
Prin intermediul gustului suntem îndrumaţi spre alegerea alimentelor pe care le cunoaştem şi le clasificăm pe baza sucurilor ca fiind de diferite tipuri: acre, dulci, amare, sărate şi astringente, acceptându-le pe cele plăcute şi respingându-le pe cele neplăcute. Înţelepciunea lui Dumnezeu a aşezat ca paznic credincios pe lângă acest organ de simţ organul mirosului, spre a ţine departe tot ceea ...

SIMŢUL MIROSULUI Sfântul Nectarie al Eghinei
Sufletul, prin simţul olfactiv, înţelege universul invizibil al mirosurilor şi descoperă tezaurul ascuns al miresmelor care se revarsă din abundenţă şi umplu toate spaţiile din univers; organul simţului olfactiv e nasul, iar sediul, nervul olfactiv. Cu ajutorul mirosului sufletul clasifică realităţile materiale care au calitatea de a emana mirosuri plăcute şi neplăcute, le acceptă pe cele frumos-mirositoare, iar pe cele ...

SIMŢUL TACTIL Sfântul Nectarie al Eghinei
Simţul tactil uman are în plus particularitatea de a fi susceptibil de o dezvoltare şi desăvârşire mult superioare celei obişnuite şi cunoscute; în cazul persoanelor nevăzătoare acest simţ devine în urma exerciţiului atât de ascuţit, încât se pot sesiza cu ajutorul lui diferenţele extrem de fine, în cazul suprafeţelor, ca de exemplu gravările de argint, în cazul monedelor sau al ...