PATRIA Sfântul Ioan din Kronstadt
Iubeşte-ţi patria pământească şi pe părintele ei. Ea te-a educat, te-a instruit, te-a făcut să însemni ceva printre oameni, ţi-a dat respectul ce ţi se cuvine, îţi dă de toate. Dar trebuie să-ţi iubeşti cu deosebire patria cerească, pe Părintele veacului ce va să vină; acea patrie este, de bună seamă, mult mai scumpă şi mai vrednică de cinstire decât ...
PLUGARUL ŞI GRÎUL Sfântul Tihon din Zadonsk
Vezi, iarăşi, un plugar care îşi treieră grâul, adunând seminţele în jitniţă, iar pleava măturând-o afară. Aşa va fi şi la sfârşitul veacului acestuia, după cum este scris. Atunci cei credincioşi şi cucernici vor intra în Împărăţia Cerurilor, precum grâul este adunat în jitniţă, iar cei răi, ca pleava vor fi daţi afară „şi-i vor arunca în cuptorul de foc; ...
POARTA DESCHISĂ DRAGOSTEI Părintele Rafail Noica
Facerea de minuni, de exemplu, este numai unul din lucruri, şi nu cel mai preţuit de Sfinţii istoriei. Cele mai preţuite de Sfinţii istoriei sunt virtuţi ca smerenia, de pildă, care este poarta deschisă dragostei, dragostea fiind cuvântul la care se reduc toate poruncile dumnezeieşti. + + + + + + + + + + + + + + + + ...
POARTA ŞI UŞA Sfântul Nicolae Velimirovici
Acestea sunt de asemenea simboluri ale lui Hristos, după înseşi cuvintele Lui: „Eu sunt uşa: de va intra cineva prin Mine, se va mântui” (Ioan 10, 9). Pe nici o altă cale nu este cu putinţă să intri în Împărăţia Cerurilor. Însă „poarta” este strâmtă, tot după cuvintele Mântuitorului Hristos. Pentru ce este strâmtă? Pentru ca omul să se strecoare ...
POMUL CEL MIC Sfântul Tihon din Zadonsk
Povăţuirea întru cucernicie şi frica lui Dumnezeu este de trebuinţă a se face încă din pruncie... Aşa precum pomul cel mic, de va fi înclinat dintru început într-o parte anume, până la sfârşit va creşte plecat spre partea aceea, întocmai şi copilul, de va fi povăţuit dintru început către un lucru anume, spre acela va avea aplecare până la sfârşitul ...
POMUL RODITOR Sfântul Nicolae Velimirovici
Ca un pom să poată creşte, are nevoie să aibă înfipte rădăcinile în pământ. Tot astfel şi sufletul: trebuie să fie sădit în Împărăţia cea duhovnicească, cerească, căci aceasta este temelia lui, care îl hrăneşte şi din care el creşte. Ca un pom să se poată dezvolta, are nevoie să fie udat. Tot astfel şi sufletul: trebuie să fie stropit din ...
PRAZNICUL VIEŢII Fericitul Trifon Turkestanov
Tu m-ai adus în această viaţă, ca într-un rai încântător. Am văzut cerul ca pe-un potir adânc şi albastru, în azurul căruia glasul păsărilor răsună; am auzit freamătul dătător de pace al pădurii şi susurarea dulce-glăsuitoare a apelor; am gustat din poamele înmiresmate şi dulci şi din mierea plăcut aromată. Pe pământul Tău atât e de bine, a fi oaspete ...
PRIMĂVARA – ICOANĂ A FACERII LUMII Sfântul Inochentie al Odessei
În fiecare primăvară noi vedem destul de limpede icoana facerii lumii, care deşi nu are întinderea acelei privelişti – pe care de altminteri nici nu o ar putea cuprinde ochiul nostru cel slab –, totuşi prin necontenita sa repetare o înlocuieşte minunat de bine. Amintiţi-vă cum descrie Moise facerea lumii: cea dintâi lucrare a atotputerniciei dumnezeieşti, după ce a făcut ...
PRIMUL CÂNTEC Arhiepiscopul Iustinian Chira
Cel mai frumos şi sfânt prinos pe care un om îl aduce lui Dumnezeu este cântarea. Toată făptura cântă. Cântă Îngerii din Cer, cântă vântul şi apele cântă. Cântă păsările codrului, cântă greierii pământului, dar mai presus de toate cântă omul. Omul cântă şi la bucurie şi la supărare, el cântă, cântă… Cântarea este un dar pe care Dumnezeu i l-a ...
PRIVIREA OMULUI Sfântul Vasile cel Mare
Animalele cele de pe pământ privesc spre pământ; dar omul, sadul cel ceresc, se deosebeşte de animale atât prin forma alcătuirii lui trupeşti, cât şi prin vrednicia sufletului său. Cum este forma animalelor cu patru picioare? Capul le este plecat spre pământ, privesc spre pântece şi urmăresc să-i facă pântecelui cu orice chip plăcere. Capul tău, însă, este ridicat spre ...