ACASĂ Sfântul Ioan din Kronstadt
Oriunde s-ar duce un om, el sfârşeşte mereu prin a se întoarce acasă. La fel este cu creştinul, oricine ar fi, om de vază sau de rând, bogat sau sărac, savant sau neştiutor; orice ar putea fi, oricare ar fi locul pe care îl ocupă în societate, orice ar face, el trebuie să-şi amintească mereu că nu este la el ...
ACELAŞI AER Sfântul Ioan din Kronstadt
A-ţi iubi aproapele ca pe tine însuţi, a-i împărtăşi bucuriile şi necazurile, a-l hrăni, a-l îmbrăca la nevoie, a respira – ca să spunem aşa – acelaşi aer cu el, consideră toate acestea tot atât de fireşti precum a mânca tu însuţi şi a te ocroti pe tine, nu le lua drept acte de binefacere, de iubire de aproapele, ca ...
ACUL CU GĂMĂLIE Părintele Ilie Cleopa
Iarăşi, de mirare ne este faptul că numărul atomilor cuprinşi într-o gămălie de ac se ridică la cifra, ce nu se poate concepe, de 8 sextilioane (8 urmat de 21 de zerouri) şi dacă cineva ar voi să numere aceşti atomi, de ar număra câte un miliard pe secundă, i-ar trebui 250 de ani pentru a face această socoteală. Fraţii ...
ADĂPOSTUL Sfântul Tihon din Zadonsk
Vezi un om pribeag care, neavând casa lui, s-a adăpostit pentru o vreme într-o casă străină. Să-ţi amintească întâmplarea aceasta că noi suntem călători şi venetici în lume: „căci nu avem aici cetate stătătoare, ci o căutăm pe aceea ce va să fie”, după cum grăieşte Apostolul (Evrei 13, 14). De aici vedem că mai devreme sau mai târziu va ...
ADEVĂRATA VIAŢĂ Sfântul Nicolae Cabasila
Pruncii n-ajung în pântecele maicii lor nicicând măcar la simţământul şi la conştiinţa că trăiesc, câtă vreme creştinul are în decursul vieţii lui pământeşti destule semne despre viaţa de dincolo. Explicaţia stă în faptul că adevărata viaţă pentru făt nu este aceea din întunericul pântecelui mamei, ci pe el îl aşteaptă alta, cea viitoare. Doar acolo, în pântece, încă nu ...
ALIPIREA DE PĂMÂNT Sfântul Ioan din Kronstadt
Cât de neînsemnat este pământul, cu întreaga viaţă de pe cuprinsul său, faţă de cer, de veşnica Împărăţie a lui Hristos! Şi totuşi, noi ne lipim de pământ şi ne arătăm atât de indiferenţi faţă de mântuirea sufletului, de viaţa veşnică. + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + ...
ARBORELE NEAMULUI OMENESC Sfântul Ioan din Kronstadt
Neamul omenesc este măreţul arbore sădit de Dumnezeu şi crescut pe pământ, ale cărui ramuri îl acoperă pe tot întinsul lui. Dumnezeu, cu neasemuita Sa înţelepciune şi bunătate, a altoit pe bătrâna, uscata tulpină a lui Adam cel căzut o tulpină tânără, viguroasă – pe Iisus Hristos Domnul, din care îşi trag începutul creştinii, ca ramură a aceluiaşi arbore. În ...
AŞ VREA SĂ MOR AICI Compozitorul Arvo Pärt
Am cunoscut un băieţaş care s-a întâmplat să ajungă într-o zi într-un loc foarte plăcut, un loc serios, oarecum, şi frumos. Un băieţaş care avea, poate, vreo zece ani. Şi iată că el a spus: „Aici e atât de bine şi frumos; aş vrea să mor aici”. Avea încă toată viaţa înainte! De unde astfel de gânduri? Însă aceasta a ...
ASFIXIEREA SUFLETULUI Sfântul Ioan din Kronstadt
Postul îi este necesar creştinului deoarece, de la înomenirea Fiului lui Dumnezeu, firea omenească a fost înduhovnicită, îndumnezeită şi noi tindem acum spre Împărăţia de Sus, care „nu este mâncare şi băutură, ci dreptate şi pace şi bucurie în Duhul Sfânt” (Romani 14, 17). „Bucatele sunt pentru pântece şi pântecele pentru bucate şi Dumnezeu va nimici şi pe unul şi ...
ATELIERUL CREAŢIEI Sfântul Vasile cel Mare
Noi, pe care Domnul, Marele Făcător de minuni şi Meşter, ne-a chemat să ne arate operele Sale, să pregetăm oare să le privim sau să şovăim să ascultăm cuvintele Duhului? Să nu vedem oare frumuseţea universului? Să nu stăm în faţa acestui mare şi variat atelier al creaţiei dumnezeieşti? Să nu ne întoarcem fiecare mintea la vremurile cele de mai ...